2008-01-12T11:02:00.000-08:00

CUVÂNT ÎNAINTE

Toul a început acum aproape treizeci şi cinci de ani...

În anii aceştia treizeci şi cinci, am învăţat de la aceia care au fost pionierii acestei pasiuni, am învăţat tot ceea ce imi ieşea în cale – de la unul, de la altul – am citit tot ce am găsit de citit, ajuns în epoca internetului şi, odată cu libertatea de informare, am înteles limitele ei.

Vă ofer deci posibilitatea de a păşi mai liberi şi dincolo de aceste limite. Ceea ce veţi citi aici, sunt paşii care vă vor feri de greşelile obişnuite şi inevitabile care lasă în urmă o amară experienţă.

Puteţi afla care este drumul simplu: cum poate cultiva cactuşi un locuitor al Romaniei...

Mammillaria luethyi

INTRODUCERE

De ce “in Romania”?

Fiindcă la noi e ca la noi!

Nu este vorba de o noua manifestare a originalităţii dâmboviţene: este vorba doar de condiţii pedio-climatice diferite!

Adică?

Adică noi avem o climă temperat-continentală cu veri aride şi toride şi ierni foarte reci, cu lungi perioade de luminozitate scăzută. Clima noatră are o umiditate atmosferică anuală medie mai scăzută decât în vestul Europei, unde clima este temperat-oceanică cu puternicele influenţe ale Curentului Golfului. Nici condiţiile din Spania, Italia şi Grecia nu sunt asemenatoare alor noastre, fiind influenţate de Marea Mediterana…

În aceeaşi măsură şi tipurile noastre de sol – materiile prime indispensabile de care dispunem pentru a ne face amestecurile necesare - sunt diferite de cele ale Europei de vest sau, în bună parte, de cele aparţinând ţărilor citate mai sus.

Aceste adevăruri simple nu sunt o intelectualizare a problemei, dimpotriva au o importanţă practică absolut covârşitoare: sfaturile de cultură din cărţile de renume pe care le veţi găsi sau de pe site-urile mari pe care puteţi naviga – cărţi şi site-uri mai ales anglo-saxone şi germane – nu sunt valabile sau au o valabilitate extrem de redusă, dacă sunt raportate la condiţiile noastre româneşti!

Este o capcană paradoxală, dacă ţinem seama de valoarea numelor care semnează aceată literatură!

Iată de ce veţi afla aici cum se cultivă cactuşii în Romania şi nu în altă parte a lumii!

Mi-au trebuit ani multi şi greşelile fără număr – aparent inexplicabile, fiindcă urmam lucrurile “ca la carte” – ca să am curajul să neg tot ceea ce învăţasem şi să hotărăsc să iau totul de la capăt.

De la zero!

Cand am spus ce fac, am fost privit cu neâncredere, mi s-a zâmbit condescendent şi ironic. Apoi, ani trecând – alţii – rezultatele au început să grăiască de la ele însele.

Cultura cactuşilor nu se învaţă repede, fiindcă avem de a face cu plante încete şi cu o mare inerţie, arătând uneori prea târziu ce nu le-a plăcut. Nu se pot evita greşelile, fiindcă greşeala este omenească. Nu există miracole, ci trebuie înainte de toate să aveţi răbdare! Dar, dându-vă direcţiile generale de urmat, ştiu că vă pot arăta ce să faceţi ca să aveţi succes!

Un succes care va veni fără a vă izbi de acele greutăţi, pierderi şi dezamăgiri care îl fac pe debutant să renunţe, înainte de a şti ce pierde… renunţând.

Rapicactus subteraneus

Directiile generale

Astea ce-or mai fi? Ce sunt aceste generalităţi?

Sunt esenţa unui adevăr: vorbind despre cultura catuşilor, nimeni nu poate da o solutie unică! Nimeni nu poate da o soluţie universala! Nimeni nu poate da un şablon! Nimeni nu detine o “cheie filozofala” a problemelor!

Nimeni nu poate da un întreptar absolut, fiindcă un astfel de îndreptar nu există!

Păi, oameni buni, să zicem că unul îşi va ţine plantele pe un balcon umbrit, în timp ce altul le va ţine pe o verandă însorită, să zicem că unul îi lasă în curte, în timp ce altul îi ţine la geam, să zicem că unul are ghivece de lut, în timp ce altul are ghivece de plastic, să zicem că unul foloseşte apă de robinet, în timp ce altul foloseşte apa de ploaie, să ne gândim la toate aceste diferenţe şi să vedem dacă putem să dam acelaş sfat, fiecăruia dintre ei? Şi dacă dăm totuşi sfatul, mai trebuie să şi credem că vor avea cu toţii succes urmandu-l? Vă asigur că nu!

Şi totuşi, în toate cărţile de specialitate ale domeniului, nu vom găsi decât sfaturi universale, adevăruri unice, şabloane >>> îndreptare absolute!

Adică “ceva care nu se există”…

Există însa direcţiile generale de urmat şi mai ales… acele lucruri care nu trebuiesc făcute.

Cine va înţelege acest punct de vedere va avea cactuşi splendizi, ani multi, fericiţi.

Cu alte cuvinte se poate spune că dacă se respectă direcţiile generale de cultură specifice Romaniei, succesul este un compromis fericit între adaptarea cultivatorului la nevoile plantelor şi adaptarea plantelor la metodele cultivatorului.

Acest compromis este posibil. Hai să vedem cum se obtine el!

Sulcoreburia rauschii

I. CONDITIILE

Îi vedem. Ne plac. Îi dorim!

CE facem?

Îi cumpărăm sau îi lăsăm…

Păăăi… Iată intrebarea hamletiană care se impune: Avem sau nu avem condiţii pentru a avea un cactus?

Multora, acest termen “condiţii”, li se va parea pompos. Ce mari “condiţii” îi trebuie unui mărăcine care nici de apa nu are nevoie!?

Adevarul este ca – privindu-le locurile de baştină sau aflând din vecini cum sunt torturaţi de ani de zile, fără să se decidă încă daca să moară – cactuşii nu lasa de banuit, la prima vedere, cat de sensibili si de pretentiosi pot fi.

.Departe de a fi plante facile, majoritatea cactuşilor sunt plante care – fără a fi dificile – cer totuşi un minimum de condiţii obligatorii, pentru ca demnitatea supravietuirii lor să fie asigurată.

Cactuşii au nevoie de soare!

Cactuşii au nevoie de frig… noaptea!

Cactuşii au nevoie de căldură… ziua!

Cactuşii au nevoie de spatiu!

Cactuşii au nevoie de cât mai mult aer!

Cactuşii mor de arsuri solare!

Cactuşii mor dacă le este cald… iarna!

Cactuşii mor daca le este frig… iarna!

Cactusii se ranesc unii pe altii!

Cactuşii mor dacă stau in curent!

Avem condiţii decente?

Dar cum sa stim dacă le avem?

Vom identifica deci, împreună, condiţiile necesare si le vom da un punctaj – să zicem de la 1 la 10 – pentru fiecare dintre criteriile: lumina, spatiu, condiţii de adapostire şi de iernare. Din acest punctaj va rezulta o medie. Ea va raspunde daca avem condiţii sau nu. Obţinem media 5, suntel la limita inferioară, dar încercăm şi facem eforturi să ridicam nota, fiindca întotdeauna se poate mai bine. Avem 7, pornim la drum fără ezitare! De la 8 incolo, ar fi păcat să nu ne apucam de cultura cactuşilor, ei sunt atât de frumoşi!

Dar dacă nu avem condiţii – dacă media noastră este sub 5 – renuntam, pentru ca plantele cumpărate de noi să nu piară în mod inutil!

Mammillaria saboe ssp. saboe

1. Spatiile din locuinta noastra, propice culturii cactusilor

Ne cunostem bine casa. Indiferent de tipul ei, suntem cei mai in masură să ştim ce spaţiu poate fi smuls familiei pentru pasiunea noastră.

Dincolo de criteriile direct tehnice de identificare a spaţiilor disponibile, nu trebuie sa uitam însă nici o clipa că locuinţa noastră este sau va fi un spatiu familial – bun comun – al tuturor membrilor ei. Sunt copiii care se joaca, e animalul de companie al jumatatii noastre care se plimba, este soacra care are o anumită varsta, dar nu mai are o anumită indemânare, sunt rufele de intins, bicicletele, frigiderul cel vechi care nu este incă de aruncat, sunt atatea obiecte in calea noastra... sunt atatea aspecte umane de care nu trebuie sa uitam, fiindca daca nu tinem seama de ele, mai întâi vor avea de suferit cei dregi, mai apoi vom avea de suferit noi, iar ca rezultat vor avea de suferit plantele noastre care... nu au nici o vină.

Nimeni nu trebuie sa înceapă o colectie, fără a fi in complet acord cu el însuşi ori cu ai lui!

... Şi nu uitaţi, colectionarul se insingureaza si are tendinţa de a-i neglija pe ceilalti.

Evitaţi să cădeţi în această capcană!

1.1. Conditii de iluminat

Condiţiile de iluminat – voi reveni cu detalii tehnice, la secţiunea dedicată subiectului– sunt primul şi cel mai important criteriu tehnic la care trebuie sa ne gandim, fiindca avem de a face cu plante care trăiesc in zone care sunt supuse, cel mai adesea, de la minima unui coeficient maxim de iluminare şi până la un regim de insolaţie directă.

De aceea, a cultiva cactusi dupa geamuri duble, făra a mai vorbi de perdele, este ca şi imposibil. Dacă nu avem altă solutie >>> nu avem condiţii şi renunţăm!

Asa cum vom vedea, la sectiunea dedicată, aportul de lumina artificiala pentru plantele adulte, nu este recomandabil. În afara faptului ca este foarte costisitor, este aproape ineficient si, oricum total inestetic, deoarece are un spectru care denatureaza culorile plantelor.

Avem deci nevoie, in functie de tipul de locuinţă pe care o aveam, de o cat maim mare cantitate de lumina diurnă.

Să vedem mai departe despre ce este vorba.

1.1.1. În apartament.

Cazul cel mai curent intalnit este acela al apartamentului, fiindca populatia urbana o depăşeşte şi ca număr şi ca posibilităţi pe cea rurală.

De vreme ce am renunţat, din start, la interioare… ne raman ‘semiexterioarele’: logiile, balcoanele şi terasele închise – acestea fiind singurele noastre optiuni valabile.

Veti auzi – poate de la cativa fandocsiti – expresia dispretuitoare de “balconar”. Nu va lasati impresionati, este reactia unor oameni infatuati si fara cunostiinte in domeniu. Un balcon/logie/terasa este un saptiu in care pot exista adevarate bijuterii de colectie, de o frumosete si de o valoare de invidiat, chiar de catre aceia care nu au asemenea restrictionari spatiale.

Nu trebuie uitat insa ca – in astfel de casuri – se impune sa aveti o opreliste ferma fata de numarul in permanenta crestere al plantelor voastre. Unul dintre colectionarii froarte cunoscuti ai deceniilor anterioare – posesor al unor plante splendide – din lipsa de spatiu, avea 401 plante. Voia una noua… renunta la una veche. Este multa intelepciune intr-o astfel de abordare!

Plecand de la ideea conditiilor ideale, adica a unor spatii inchise cu policarbonat, daca ar fi sa punctam de la 1 la 10 posibilitatile pe care le avem ‘la bloc’, vom da nota 10 terasei, nota 8 balconului si spatiului exterior al geamului si nota 7,5 logiei. Daca terasa, balconul, spatiul exterior sau logia sunt protejate de geamuri, vom scadea un punct. Daca geamurile sunt de tip ‘termopan’, vom scadea 2 puncte.

De ce? Fiindca geamurile – sa nu uitam ca aici ne intereseaza numai factorul lumina – sunt o bariera serioasa nu numai in calea luminii, dar mai ales in calea spectrului ei, necesar plantelor. Gemurile sunt un filtru in calea ultravioletelor… iar cactusii au nevoie de ele. Daca geamurile au tenta, ele actioneaza cu atat mai mult impotriva lumini si devin o cale sigura de omorat plantele. Deci nu intra in discutie posibilitatea folosirii lor!

Daca in loc de geamuri avem insa policarbonat, element de constructie care scade condensul, difuzeaza lumina si mai ales permite ultravioletelor sa treaca, atunci orice locatie capata valoarea maxima pe care o poate avea.

Folosirea spatiului ales, asa cum va fi explicat mai jos, depinde insă si de fantrezia urbanistică a arhitecţilor oraselor noastre care, sunt minunate, dar si haotic construite.

Nu este acelas lucru sa ne vina soarele in casa ori – o viata întreaga – să tanjim dupa el şi să-l vedem doar dacă ieşim în parc! Si dacă noua, care cautăm să stam la soare mai ales vara, la plajă, ne este greu, cum le-o fi lor, cactuşilor, aceşti ‘copii ai soarelui’!?

De aceea vom privi un pic impreuna ce rezulta din diversele orientări ale spatiului disponibil, in raport cu punctele cardinale.

1.1.1.1. Spatiul dominat nord

Un spatiu astfel amplasat porneste in competiţie cu un serios handicap. Lipsa cronica a soarelui este un element care va afecta dezvoltarea majoritatii plantelor despre care vorbim si, de aceea, expunerea spre nord – mai ales limitativa in ceea ce priveste genurile care pot fi cultivate – va aduce o scadere de 1,5 puncte a notatiei acordata locatiei noastre.

1.1.1.2. Spatiul dominat est/dominat vest

Spatiul asezat cu o dominanta est sau vest – desi vizitat de soare – are anumite particularitati sezoniere care trebuiesc remarcate.

Amplasarea Romaniei “calare” pe paralela 45 face ca sorele nu rasare pentru noi numai la est, asa cum nu apune numai la vest, nefiind prezent in aceste puncte cardinale decat la echinoctii. De la Echinoctiul de primavara si pana la Solstitiul de vara, soarele rasare din ce in ce spre NE, ca de la Solstitiul de vara si pana la Echinoctoiul de toamna, sa rasara din ce in ce mai spre E. De la Echinoctiul de toamna si pana la Solstitiul de iarna, soarele incepe sa rasara mai spre SE, pentru ca dupa Solstitiul de iarna, soarele sa se intoarca treptat spre E. Apusul soarelui urmeaza acelas sablon.

Astfel, o deschidere amplasata complet N, va vedea soarele rasarind si apunand la solstitiul de vara.

Poate ca expunerea mea este cam greoaie, dar de orientarea locului ales de noi pentru cactusi, depinde mult si in ce perioada a anului plantele vor avea mai mult soare.

Un exemplu: daca logia noastra este orientata spre est, atunci coltul din dreapta (privit din casa) va fi cel mai insorit pe timp de vara, cand soarele ‘migreaza spre nord si nu va avea soare pe timp de iarna, fara a mai spune ca in logie va fi un maximum de lumina spre pranz… ca mai apoi soarele va trece deasupra imobilului. Daca este vorba de o orentare spre west, coltul din stanga va fi insorit la maximum pe timp de vara, din naceleasi motive, ale ‘migratiei soarelui spre nord.

In dimpul iernii, colturile opuse vor prinde lumina, adica in stanga si respectib in dreapta, daca vorbim de orientarile est sau vest.

Exista o diferenta intre coltul de vara maximum luminat, in functie de orientarile est sau vest ale deschiderii imobilului: coltul maxim luminat, la orientarea est, va primi numai un maximum de lumina – in timp ce coltul maxim luminat vest va primi si un maxim de ratiatie infrarosie. Radiatia infrarosie este o radiatie calorica. Spatiul fiind inchis, va acumula si va radia o cantitate foarte mare de caldura, ceea ce va antrena obligativitatea umbririi zilele de arsita si canicula.

Umbrirea aduce o scadere a caldurii si, ca directa consecinta, diminuarii luminii – ceea ce are efecte nedorite asupra dezvoltarii plantelor.

De aceea orientarea spre este este preferabila orientarii spre vest.

Daca ar fi sa punctam aceste orientari, Estul ar pierde 0,5 puncte, in timp ce westul ar pierde 0.75 puncte.

1.1.1.3. Spatiul dominat sud

Iata spatiul cel mai favorabil locuitorului de apartamente.

Spatiul orientat sud, cel care da tot anul lumina plantelor, cel care - chiar daca este umbrit cateva ore pe timp de dogoare - aducand totusi un mai mare aport luminos decat celelalte trei orientari discutate, este un deziderat.

Intr-un astfel de spatiu, organizat pe orizontala si pe verticala, se pot doza si lumina si caldura in cantitati rezonabile pentru plantele noastere.

Avem o astfel de locatie, putem avea si una dintre conditiile esentiale pentru o colectie frumoasa.

1.1.2. La curte

O curte – in adevaratul sens al cuvantului, adica permitand o amplasare corecta din punctul de vedere al orientarii fata de soare – este visul oricarui colectionar sau viitor colectionar de cactusi! O astfel de locatie nu poate sa nu aiba 10 puncte!

In cazul in care curtea este insa amplasata astfel incat este umbrita de cladiri sau de arbori, atunci acest punctaj poate scadea pana la 5-6.

Desigur ca – si una dintre cele mai mari colectii din aceasta tara asa este tinuta si azi – se pot folosi pantele acoperisului….

Obiectul acestui capitol nu este insa de a inventa solutii extreme, nevoia invatandu-l pe fiecare ce trebuie sa faca raportat la specificitatea conditiilor sale. De aceea ma voi rezuma la a discuta solutii immediate si accesibile oricui – o instalatie pe casa a plantelor, fiind dificila, periculoasa si incomoda… chiar daca pasiunea nu are margini!

1.2. Conditiile de adapostire

Teoretic si practic – in afara de cateva genuri de plante – mai toate speciile de cactusi ar putea fi lasate prada unui regim pluvial autohton, cam de la jumatatea lui aprilie si pana la sfarsitul lunii septembrie. Numai ca in ultimii ani – asa cum s-a constatat o incalzire a vremii – s-au constat importante abateri de la normele climatice specifice tarii noastre, carcaterizate prin precipitatii de o amploare si de o violenta rar intalnite cu durate neasteptate si cu frecvente repetate in intervale scurte de timp – adica exact ceea ce ucide plantele noastre.Daca ploaia este – in sine – foarte benefica, precipitatiile torentiale care pot dezradacina planta sau grindina, sunt catastrofale.

Se pune deci probleama prevederii – intrucat nu stim cu ce ne vom confrunta – iar solutia problemei este un sistem de adapostire al plantelor impotriva intemperiilor. Este preferabila udarea ulterioara a plantelor – cu apa de ploaie – decat lasarea plantelor prada unor precipitatii necontrolate.

20 de ani mi-am lasat plantele fata in fata cu natura, in ultimii ani insa am fost fortat sa le acopar. De aceea, chiar si adeptii ‘naturismului’ in materie de cultura, sunt sfatuiti sa renunte.

Adapostirea cactusilor fata de intemperii este o problema “spinoasa”, desi la prima vedere ar trebui sa fie un elemt usor de rezolvat.

Dificultatea consta in manevrabilitate.

Daca dorim sa avem plantele cat mai bine aerisite si insolate, trebuie sa fim totusi pregatiti sa putem sa le ferim imediat sau sa le lasam ferite cand plecam de acasa. In cazul balcoanelor, adaposturilor exterioare de la geam sau al logiilor, geamurile care se inchid si de deschid reprezinta solutia optima, daca balconul inchis nu are si rafturi exterioare. Sa spunem ca nu au.

Insa in cazul logiilor si balcoanelor neinchise – care mai sunt si ingesuite din constructie, avand cam 1.2-1.3m latime – problemele sunt enorme. Nu numai ca spatiul de manevra este restrans la maximum, dar problemele conexe protejarii plantelor sunt la fel de mari. Sunt suficiente o grindina sau o ploaie suplimentara, pentru ca o colectie sa fie desfigurata sau distrusa. Dar si lipsa colectionarului de acasa, imediat dupa ploaie, daca apare soarele, poate duce la “fierberea” plantelor. Explicatia este simpla: spatiul este foarte mic – sub folia intinsa spre protectie (folia este singura solutie in astfel de cazuri) – spatiul este complet neaerisit, devenind astfel un adevarat cuptor, prin efectul de sera concentrat. Am vazut temperatura urcand la peste 70C in aer, in astfel de situatii >>> si va asigur ca pentru plante este o temperatura mortala.

De aceea, balcoanele si logiile neinchise limiteaza enorm numarul de plante ce pot fi colectionate, pentru ca locul de manevra sa fie suficient, pentru ca spatiul ce ramane sub folii sa nu fie o capcana a mortii pentru plante.

In cazul teraselor – care de regula sunt mai spatioase – exista solutia de a se face pe mesele sau rafturile pe care sunt plantele, coviltire ca la carute, pe care se pot intinde folii de plastic de protectie. Este ceva mai usor, dar nu este suficient. Din proprie experienta stiu ca un coviltir de 80cm inaltime, deschis la capete, nu a fost suficient de aerisit si de inalt pe o masa de 4 m si astfel am pierdut cateva plante de mare valoare, in numai patru ore de soare dupa ploaie.

Aceeasi problema este si pentru cei care tin plantele in curte pe mese.

Concluzia este, ca in cazul teraselor si in cazul curtilor, solutia minimala poate fi un acoperis fix din folie la circa 2,5 m inaltime de mese. Daca vine insa un vant puternic, mai ales in cazul terasei, adio folie!... si in ultima vreme Romania a ainceput sa se impece cu candul ca are si tornade.

Astfel, in final, doar policarbomantul ramane solutia optima.

Fata de cele expuse mai sus, va trebui sa va depunctati locatiile neprotejate de de ‘la bloc’ cu 2 puncte.

‘La curte’, depunctare nu poate fi cuantificata, ea fiind direct proportionala cu indiuferenta dumneavoastra, fiindca ‘la curte’ aveti toate posibilitatile organizatorice si de improvizatie, pe care ‘balconistul’ nu le are!

1.2. Conditii de iernare

Trebuie sa ne gandim ce se intampla cu plantele noastre iarna.

O prima solutie ar fi sa avem plante numite “hardy” – adica rezistente la frig. Aceasta rezistenta poate sa fie uimitoare, unele plante putand sa reziste la -35C, fiind informatii si observatii care avanseaza pentru unele specii si exemplare, uimitoarea temperatura de -50C.

Numarul speciilor din aceasta categorie este destul de restrans si – desi unele sunt foarte usor de cultivat – majoritatea sunt pretentiaose, daca nu foarte dificile, mai ales pentru un incepator.

Trecand dincolo de aceste plante – majoritatea din USA si cateva din sudul Argentinei si Chile – restul cactusilor trebuie sa aiba temperaturi de iernare pozitive.

Vom discuta mai departe despre insemnatatea iernatului si despre fiecare afirmatie facuta mai jos, deocamdata interesandu-ne insa care sunt criteriile pe care trebuie sa le luam in linie de calcul.

Plantele noastre au nevoie de patru elemente peste iarna, pentru ca anotimpul sa fie trecut in conditii optime: o anumita plaja de temperaturi specifice, ventilatie, lumina si pastrarea – pe cat posibil – a orientarii plantelor fata de punctul cardinal de expunere in timpul verii.

Pentru a realiza aceste deziderate este necesara – in cazul in care vreti sa scadeti la maximul pierderile care intervin mai ales la desprimavarat – o incalzire termostatata, o ventilatie constanta si o stationare a plantelor in locul in care stau si in timpul verii.

Orice derogare de standard de la aceste criterii poate avea repercusiuni nebanuite, cu atat mai mult cu cat efectele se vad uneori tarziu si fara sa arate cu degetul la un anutimp demult trecut.

Printre “intrebarile puse frecvente” (FAQ), adesea intalnite si de mine, atat in discutii directe, cat si in internet, pe forumurile de discutii, regasim urmatoarele:

- Pot sa pun plantele in beci? NU!

- Pot sa pun plantele in camara? NU!

- Pot sa pun plantele in casa, la geam? Da, dar scazi 5 puncte la medie, adica NU!

- Pot sa pun plantele in garaj? NU!

- Pot tine plantele in pod? NU… dar nu ai de scazut decat 5 puncte daca podul este luminat cat de cat. Adica tot NU!

Aceste intrebari nu sunt ridicole, sunt doar intrebarile unor persoane care nu au primit la initierea lor principiile generale necesare cultivarii plantelor lor.

Plantele pot supravietui si in conditiile de mai sus – se pare ca au vazut glaciatiuni, asteroizi, cutremure, scufundari de pamanturi, alunecari de munti, inundatii si alte prapaduri fara sa dispara – dar la noi in captivitate, intrebarea normala care se pune este sa stim care sunt costurile.

Care sunt costurile materiale, cand annual pierdem mai mult de 10% din plantele noastre, cele mai rare primele?

Care sunt costurile emotionale, cand annual ni se duc “printesele” (fiindca ‘printesele’ sunt intotdeauna sensibile)?

Ce simtim cand pierdem prima noastra planta, care a rezistat 10 ani, dar acu, in al 11-lea este depasita si crapa?!

De aceea insist asupra faptului ca persoana care stie ca nu isi poate ierna cactsusii corect, trebuie sa renunte la aceasta pasiune.

Daca ne putem pastra plantele in locul in care stau si vara, atunci nu exista punctaj de scazut, decat – iarasi – in functie de intersul pe care-l manifestam plantelor noastre.

Mas voi multumi sa spun: terasa/balcon/logie fara siustem de incalzire posibil, scadeti 5 puncte.

1.3. Media notelor date spatiului ales

Desigur ca notarea mea este aleatorie si exemplificativa, dar daca ati inteles principiul, faceti o grila, un tabel sau oricare alt sistem de notare, bifati-va facilitatile cu plusurile si cu minusurile lor, tinand seama de criteriile enuntate aici si notati.

Media va fi usor de facut. Abia atunci veti sti daca merita sau nu sa faceti o colectie de cactusi.

Desigur ca, adunand experienta, improvizand si avand idei, veti gasi solutii de compensare pentru punctele mici ale evaluarii pe care ati facut-o.

Mai departe, la diversele sectiuni, va voi da chiar eu idei si – impreuna – vom vedea ce e de facut, fiindca unde e pasiune, nu-i tocmeala!... si nevoia te-nvata!

1.4. Conditii de sera

Iata ca voi mentiona si acest subiect. A avea o sera – cat de mica – este ceva foarte costisitor si care cere anumite posibilitati de spatiu, pe care nu le are toata lumea la dispozitie, dar ce satisfactii ne asteapta!

Plecand dintr-o logie orientata est, am ajuns la o sera de sticla, iar mai apoi la o sera de folie. In primul loc, am stat 20 de ani. In sera de sticla am stat 10. In sera de folie am stat 3.

Trei ani au fost suficienti ca sa va spun ca nimic nu se poate compara cu o sera de folie!

Desigur exista sere de policarbonat. Desigur ca ele sunt mai sofisticate si au o munca de aranjare sezoniera mai mica, dar sera de folie iti da posibilitati pe care nimic nu le poate oferi.

Va sfatuiesc sa alegeti aceasta optiune!... dar fereasca Dumnezeu de o grindina!

Iar daca aveti posibilitatile sa va faceti o sera, nu se mai pune problema conditiilor pe care le puteti acorda cactusilor, daca tineti minte ca ei nu trebuie sa stea in tovarasia plantelor… de sera! Adica, nu uitati ca intr-o sera de cactusi nu puteti tine decat plante cu aceleasi nevoi, altfel una dintre categorii va avea de suferit – ori plantele cu frunze de uscaciune, ori cactsuii de fungi si putreziciune.

Parodia warasii - planta din 1975

2. Avem conditii – ce plante alegem?

Acum ca stim ce conditii avem, mergem mai departe. Aflam ce este un cactus – pe dinauntru – ca pe dinafara vedem cu totii. Apoi aflam ce trebuie sa facem cu el. La urma aflam care sunt speciile de cactusi si ce le trebuie lor.

Inarmati cu noile noastre cunostiinte, avand in mana tabelul cu conditiile nostre, incepem sa bifam speciile, dupa icoanele explicative.

Suntem la nord, ne rezumam suspinand la plantele epifite – pentru a zambi mai tarziu la minunatele lor flori.

Si trecand din conditie in conditie, usor, usor stim ce plante putem cumpara.

Aztekium hintonii

3. Tipurile de colectii

A avea cactusi este o modalitate de a ne exprima dragostea pentru plante. A avea multi cactusi ne arata preferintele pentru una dintre nenumaratele fete ale lumii vii. A aduna si a colectiona cactusi, presupune a avea o preocupare alternativa.

De aceea, ca sa stim ce vom face mai departe, trebuie sa stim ce valente va avea colectia noastra, catre ce modalitate de abordare ne vom orienta.

3.1. Colectiile «de hobby»

Ne iubim plantele si nu nu vrem nimic in mod special de la ele si de la bucuria noastra de a le avea. Dorim doar sa adunam cat mai multe minunatii din larga gama a cactusilor si dorim sa ne putem delecta cu formele lor si cu florile lor, fara sa avem pretentia ca suntem in cautarea a ceva anume.

Aceasta modalitate de a colectiona, nu cere in mod special determinarea plantei si nici sa cunoastem locul de origine al speciei. De multe ori, chiar si etichetarea exemplarelor ni se pare inutila.

La prima vedere asa este. Totusi, ca sa ne putem cunoste plantele, trebuie sa stim de unde le-am luat, in ce an si sub ce nume, fiindca daca numarul lor va creste, vom ajunge sa nu mai stim aceste detalii, iar numele plantei este determinant in a afla despre ea ce ne intereseaza, privind conditiile de cultura, conditiile naturale in care traieste, care sunt bolile specifice – daca exista astfel de boli la acea specie – si care este experienta altora legata de specia pe care o avem.

De aceea, indiferent de felul colectiei pe care o abordam, este esential sa ne etichetam cu grija plantele si sa le grupam oarecum pe rudenii si nevoi astfel incat cultura lor sa ne fie mai facila.

Nu trebuie sa neglijam faptul ca odata cu cresterea numarului plantelor noastre, timpul petrecut cu ingrijirea fiecareia scade, lasand astfel loc greselilor, inadvertentelor si – in mod derivat – pierderilor.

Oricat ar putea sa para de ciudat, respectarea indrumarilor pe care le veti capata in aceasta carte nu reprezinta solutia suficienta pentru a mentine o colectie in conditii optime – ne trebuie si ordine!... fiindca doar ordinea creaza conditiile unei observari eficiente… iar din observare se naste experienta!

De aceea o structurare a colectiei – dupa modalitati proprii – este un element important in intretinerea ei si in supravegherea proceselor care se petrec in mod constant cu plantele noastre… indiferent de cat de poetica va este preocuparea.

3.3. Colectiile tematice

Atunci cand – de la inceput sau cu timpul – interesul nostru pentru cactusi are/capata o tinta precisa, vom constitui colectii tematice.

Colectiile tematice pot fi orientate spre urmatoarele obiecte de interes:

- studierea comparativa a speciilor unui/unor anumit/e gen/uri;

- colectionarea de plante monstruoase;

- colectionarea de plante cristate;

- colectionarea de plante variegate sau clorofil-deficitare;

- colectionarea de plante avand o trasatura comuna.

- etc.

Trasatura comuna este un criteriu arbitrar de interes propriu, care ne face sa dorim un ANUME tip de plante, cum ar fi felul radacinii, aspectul tulpinei, zona geografica de origine, tipul de sol in care traieste, forma, culoarea florii etc – particulatitate care genereaza TEMA.

Aceste categorii de colectie sunt deci – ianainte de toate – colectii foarte gandit structurate, in care aranjarea si etichetarea plantelor in mod riguros este absolutb obligatorie.

Aceste tipuri de colectie sunt colectii care aduc satisfactii nebanuite, dar care necesita informatii punctuale foarte avansate si in care trebuie sa optam pentru a fi mereu la curent cu diversele opinii si cu noile descoperiri in domeniu – pareri si descoperiri care pot reorienta demersurile noastre in modalitatea de a aborda subiectul care ne intereseaza.

Nu se pot forma colectii tematice dupa ureche, specificitatea lor necesitand multa acuratete si precizie in cultura si intretinere.

Posesorii unor astfel de colectii tematice, le considera ca faza superioara a colectionarii si de aceea, ii privesc adesea de sus pe cei care sunt doar iubitori de plante. O astfel de atitudine denota un snobism nejustificat, fiindca pasiunea colectionarului nu se poate cuantifica si fiindca optiunile sunt chestiuni subiective de «valoare» egala.

De aceea va sugerez sa faceti astfel de colectii – valoarea in domeniul cunoasterii fiind evidenta – dar va aduc aminte ca suntem toti iubitori de plante si ca – mai mult ca orice – aceasta pasiune trebuie sa ne uneasca, diferentele dintre noi, fiind tocmai imbogatirea pasiunii noastre colective si nu o bariera in modul ei de abordare.

3.2. Colectiile estetice

Unii dintre noi sunt fascinati de aspectul estetic al unor cactusi, punerea in valoare a laturii lor spectaculoase fiind obiectul principal al colectionarului.

Colectionarul cu tinta estetica, nu este interesat de specie – ca atare, nu este interesat de raritate, nu este interesat de numar >>> el este interesat doar de valoarea estetica a exemplarului in contextul decorativ pe care el insusi il concepe.

Aceia dintre iubitorii de cactusi care opteaza pentru astfel de colectii vor fi interesati de decorul de langa plantele lor in aceeasi masura in care se vor preocupa pentru gasirea ghivecelor care se potrivesc mai bine ansamblului.

Trebuie totusi sa ne aducem aminte ca plantele pe care le colectionam au nevoi specifice si ca daca nu le vom satisface cerintele minime, isi vor denatura aspectul sau vor muri.

De aceea, cei care vor colectii estetice, sa-si aduca aminte ca vor fi extrem de limitati chiar din modul de expunere al plantelor - ingramadirea lor in spatiul cel mai luminos, fiind o scadere a afectului individual si general cautat.

Adevarul este ca plantele specifice desertului, desi extrem de spectaculoase cer conditii de colectionare estetica atat de sofisticate si de scumpe, incat se potrivesc arareori scopului propus.

Blossfeldia liliputana

12 gerar 2008